Cele PATRU invataturi predate de cei mai mari maestri spirituali ai lumii

 

Atunci cand privim catre cei care au inspirat si au influentat omenirea de-a lungul mileniilor, ne reintoarcem la marii lideri ai lumii care au oferit o claritate si o intelepciune asupra a ceea ce inseamna cu adevarat sa fii om. Acesti profeti, intelepti si maestri nu au incercat niciodata sa fie simboluri religioase. Multi dintre acestia au dorit sa ne impartaseasca cateva dintre revelatiile pe care le-au avut in incercarea de a produce o trezire interioara in oamenii de pretutindeni.

Atunci cand analizam invataturile acestor maestri descoperim existenta unor dialoguri, ideologii si filosofii asemanatoare despre viata. In timp ce mesajele sunt comunicate in mod diferit, principile care stau la baza invataturilor sunt similare.

De la Buddha care ne-a invatat despre suferinta si despre importanta vietii traite pe muchia momentului prezent, la Mohammed, care ne-a invatat sa-i slujim si sa avem compasiune fata de ceilalti, la Lao Tzu, care a inteles adevarata natura a simplitatii si a complexitatea acesteia, la Gandhi, un porumbel al pacii si pana la Dala Lama, un practicant al tolerantei, iubirii si fericirii, exista o tema fundamentala impartasita de toti acesti mari maestri, aceasta fiind dragostea si iubirea de semeni.

Acestea sunt cele PATRU invataturi oferite de toti marii maestri spirituali – Buddha, Mohammed, Lao Tzu, Ghandi, Dalai Lama

    1. Traieste in momentul prezent – Prezenta

Dintr-o parabola Zen. Un om calatorind pe un camp intalneste un tigru. Omul fuge, dar tigrul alearga dupa el. Ajungand aproape de o prapastie se prinde cu mana de o vita salbatica si ramane agatat de aceasta deasupra prapastiei. Tigrul il adulmeca de sus. Inspaimantat, omul nostru priveste in jos, acolo unde un alt tigru asteapta sa-l manance. Doar vita salbatica este cea care-l sustine. Doi soricei, unul alb si unul negru, incetul cu incetul incep sa roada din vita salbatica. Omul nostru vede o capsuna delicioasa langa el. Apucand capsuna cu o mana si tinandu-se de vita cu cealalta, cade in prapastie in timp ce mananca delicioasa capsuna. Ce dulce a fost acea capsuna in timpul caderii sale. Acesta este adevaratul non-atasament si adevarata viata traita in prezent.

Intelepciunea stie ca nu exista nimic altceva in afara momentului prezent. Intelepciunea intelege ca nu are sens sa fim atasati de ceva anume. Cat de des traim pentru a ajunge sa traim o alta experienta sau pentru un alt moment? Asta au incercat toti acesti mestri sa ne invete, sa traim in prezent, plini de compasiune si de recunostinta, chiar si pentru acea pe capsuna pe care o gustam in timp ce ne asteptam sfarsitul. Fiecare dintre noi putem trai realitatea maestriei doar in momentul prezent, deoarece aceasta nu exista nici in trecut si nici in viitor. Putem trai experienta iubirii, compasiunii si a recunostintei doar in acest moment. Orice altceva este o iluzie.

    2. Simplitatea si non-atasamentul

Simplitatea este o alta cheie a maiestriei. Simplitatea este o stare de spirit si un fel de a fi, nu un stil de viata. Simplitatea este un mod de a gandi, un mod de a privi lucrurile, o mod de a te exprima si un mod de a face lucrurile. Toti maestrii spirituali au inteles la un moment dat faptul ca multumirea si fericirea este un produs al simplitatii si al non-materialismului. Profetul Mahomed  a fost cel care a explicat cum avutia duce la hedonism si cum hedonismul duce la o viata condusa de dorinte. Buddha a reununtat la materialism si i-a asemanat pe cei care alearga dupa faima, avere sau alte dorinte conduse de ego, cu “un copil care linge mierea de pe lama unui cutit. In timp ce gusta dulceata mierii, copilul risca sa-si raneasca limba”.

De-a lungul timpului au exista foarte multi invatatori care ne-au comunicat importanta unei vieti simple, non-materiale. De ce ignoram astfel de sfaturi? Oare stim mai multe decat acesti mari intelepti? Am descoperit pana acum elixirul vietii in aceasta societate de consum in care traim? Marii maestrii ne spun ca traim intr-o iluzie in cazul in care credem ca putem sa traim o viata fericita bazata pe fericirea exterioara. Este necesar sa privim in interiorul nostru pentru a intra in contact cu realitatea noastra interioara. Este necesar sa ne reevaluam propritatile si adevaratele scopuri ale vietii noastre.

    3. Compasiunea si recunostinta

Pentru a ne arata compasiunea fata de cei din jurul nostru este necesar sa ne exprimam empatia si sa sa suferim impreuna cu acestia. In forma lor cea mai inalta, compasiunea si recunostinta sunt realizarea potrivit careia nu exista nici o separare intre tine si cei din jurul tau. Marii intelepti privesc iubirea si compasiunea ca fiind calitati care pot fi  dezvoltate, acesta fiind adevaratul nostru scop pentru care ne aflam aici.

    4. Maiestria este claritate

Fiecare dintre noi am trait momente in care totul pare atat de clar. Apoi,  la fel de repede precum si-a facut aparitia, aceasta claritate a disparut in eter lasandu-ne sa ne intrebam cum putem face ca aceasta stare sa fie una permanenta. Maestrii sunt foarte clari si de neclintit in angajamentul lor fata de o filosofie de viata. Cu aceasta claritate isi face aparitia o putere si o libertate incredibila. De cele mai multe ori, aceasta claritate ne ocoleste datorita alegerilor total opuse pe care le facem in viata de zi cu zi.

Sursa : internet.

ȘCOALA SPIRITUALĂ SOLARIANĂ – NIVELUL I GRADUL I - fragment.

        Expun mai jos un fragment din cursul de gradul 1 al Școlii Spirituale Zamolxiene/ Solariene, prin care vă provoc să doriți a afla mai multe participând la cursul meu.

ȘCOALA SPIRITUALĂ SOLARIANĂ – NIVELUL I GRADUL I

 

BAZA ȘCOLII SPIRITUALE SOLARIENE

 

" Baza școlii spirituale solariene este aceeași ca la școala spirituală zamolxiană (reprezentată de sanctuarul mic de calcar).

Coloanele sunt primele trei „materii” din şcoala zamolxiană. Coloana din stânga reprezintă disciplina, cea din dreapta virtuţile, iar coloana din mijloc obiectivele.

 

Disciplina	Obiectivele	Virtuțile
Ascultarea	Pacea	Iubirea
Studiul	Dreptatea	Voința
Hărnicia	Adevărul	Curajul
Cumpătarea	Unitatea	Răbdarea
Perseverența	Progresul	Modestia

 

Aceste 15 principii reprezentau lucrul cel mai de preț din spiritualitatea zamolxiană. Prin ele se formează un caracter puternic, echilibrat, sănătos, și care este în perfectă rezonanță cu legile universale. Totul pleacă de aici, de la aceste 15 principii, și totul se va întoarce aici.

În munca lor, discipolii și învățătorii nu aveau voie să încalce aceste principii, indiferent de situația cu care se întâlneau. Acestea erau respectate cu sfințenie!

La fel și în ziua de azi, aceste principii, datorită caracterului lor atemporal, reprezintă baza noii spiritualități. Nu se bazează pe nicio doctrină partinică, pe niciun personaj charismatic, pe nicio platformă politică, pe nicio filozofie sau religie. Aceste principii nu pot fi în conflict cu nicio altă formă de spiritualitate sau religie. Sunt valabile în orice colț al lumii, la orice popor, indiferent de tradiție.

Fără ca aceste principii să fie bine integrate în viața noastră nu se poate merge pe explorarea arborelui sacru (reprezentată de sanctuarul mare de calcar). Nu este o schimbare ușoară, având în vedere că viața noastră a fost condusă de un sistem dual de valori, care punea preț pe putere, bogăție, faimă, titluri etc. "

 

 

Ceea ce cred eu că este important legat de acest curs este că se pune accentul pe partea de aplicare practică a exercițiilor descrisă și explicate în curs, practica fiind partea de integrare a teoriei care îl ajută pe cursant să facă un pas înainte pe drumul dezvoltării și creșterii sale.

 

 

MOŞTENIREA ATLANTĂ - FIII LEGII LUI UNU - Iniţiere in şcoala spirituală zamolxiană

 

MOŞTENIREA ATLANTĂ - FIII LEGII LUI UNU

Iniţiere in şcoala spirituală zamolxiană

Nivelul 1, Gradul 1

Teorie:

Iniţierea programului evolutiv. Schimbări pe trup-minte-suflet

Prezentarea circuitului anahatei planetare:

 - zone de o foarte mare importanţă din punct de vedere energetic şi spiritual

 - oraşe implicate

 - puncte sacre

Corpul psihomental reactiv:

 - structura scheletală

 - blocaje mentale, tipare mentale

 - dinamica mentală

Bazele şcolii zamolxiene:

 - disciplina

 - cultivarea virtuţilor

 - obiectivele

Corpuri subtile:

 - corpul fizic

 - corpul energetic

 - corpul emoţional (astral)

 - corpul mental

 - corpul spiritual

Prezentarea celor 12 centri energetici (chakre) principali

Practică (iniţieri):

 - activarea centrilor energetici din tălpi

 - activarea centrilor energetici din palme

Practică (tehnici de lucru):

 - Energizarea, purificarea şi armonizarea chakrelor

 - Tehnici energetice dacice – nivel 1

 - Tehnica egipteană de armonizare şi protecţie

 - Tehnici de purificare pentru corpul psihoemotional

 

Cursul are doua părți. Prima parte este interactivă și informativă. Se va forma un câmp energetic colectiv, care va facilita schimbul de energii, informații și chiar vibrații; este o parte foarte importantă, care pregătește inițierea.

Partea a doua va fi consacrată inițierilor, unde voi lucra cu fiecare în parte circa 10 minute (include purificarea și armonizarea corpului energetic). Fiecare primește patru sfere energetice (palme și tălpi); ele sunt "informate" de către ghizi în funcție de profilul energetic și psihoemoțional al fiecăruia. Se discută și se exersează tehnici de lucru cu energia și metode de purificare a corpului emoțional.

Iniţierile de la gradul 1 (coroborat cu practica ulterioară) determină deschiderea centrilor energetici din palme şi tălpi, facilitând autoenergizarea, autovindecarea, precum şi energizarea şi tratarea altor persoane.

Prin centrii energetici din tălpi se realizeaza conexiunea cu energiile specifice Geei, iar prin cei din palme se captează şi se emite energia universală.

Bioenergia reprezintă modularea energiei universale (numită şi Chi, Qi, Prana, Ki) în spectrul de energii specifice vieţii umane şi este transmisă la voinţa şi prin intermediul mâinilor celui care face tratamentul. Vor fi prezentate (si se vor exersa) tehnici de lucru cu energia universala.

Pauza de pranz: 30-40 minute

Durata cursului (Nivelul 1, Gradul 1) este de circa 7 ore. Se oferă suport de curs in format electronic- fișiere pdf.

 Pentru programări mă puteţi contacta la următoarea adresă:
gheorghevisu@gmail.com sau pe WhatsApp la numărul 0726671667.
 

Cursul se desfășoară online sau la sediul meu din Județul Hunedoara, sat Poiana Răchițelii.

Cost: 250 lei, se vor achita la înscriere într-un cont comunicat personal.

În CALITATE DE Învățător Zamolxian, eu Gheorghe Vișu, sunt chemat acum aici să vă însoțesc pe acest drum. 

 

 

#Cum ne schimbăm viața prin comunicare corectă.

# Profu' George revine - pastila de sănătate sau ora de educație ?

# Ora de educație cu Profu George - Profesorii și rolul lor în viitor

Cavalerul Zamolxian preluat de creştinism şi botezat Sfântul Gheorghe

 

Anul vechi pastoral era structurat pe două anotimpuri: iarna, patronată de lup, personificare a întunericului şi frigului, şi vara, patronată de cal, personificare a luminii şi căldurii. Între cele două divinităţi zoomorfe, Lupul şi Calul, şi aştrii care măsoară timpul oamenilor, Luna şi Soarele, sunt tainice legături: lupul este asociat cu astrul lunar, căruia îi cântă noaptea urlând, calul cu astrul solar pe care îl ajută zilnic să urce pe bolta cerului de la răsărit până la zenit. Cu excepţia măgarului, vietatea cal nu are la latitudinea geografică a României un alt concurent al cărui orologiu biologic să se apropie atât de mult, prin ritmicitatea şi durata ciclului de reproducţie, de lungimea anului tropic. Pentru a se orienta în timp, omul preistoric, lipsit de aparate de măsurare a acestuia, folosea orologiile astronomice şi biologice oferite direct de natură. Un astfel de orologiu a fost fătatul mânjilor în preajma echinocţiului de primăvară, fenomen astronomic celebrat ca An Nou de multe popoare ale lumii vechi. Dacă în calendarul popular sărbătorile şi obiceiurile dedicate lupului (Filipii, Noaptea Strigoilor, Sânpetrul Lupilor ş.a.) sunt grupate pe timp de iarnă, cele ale calului (Sântoaderul cel Mare, Caii lui Sântoader, Joia Iepelor, Strodul Rusaliilor, Paştele Cailor, Căluşul) sunt concentrate pe timp de vară.

              Pe teritoriul României, în Dobrogea, Oltenia și Ardeal au fost descoperite peste 200 de piese arheologice care aparţin cultului Cavalerului Zamolxian, zeu venerat de populaţiile care trăiau în regiunea balcano-carpato-dunăreană în secolele 2-3 e.n.. Cavalerul Zamolxian este reprezentat de un tânăr călăreţ care merge la vânătoare cu calul, la pas sau în galop. Mâna dreaptă este ridicată, în semn de binecuvântare sau ţine cu ea diferite obiecte cu caracter sacru. Scena sacră în care Cavalerul Zamolxian apare singur sau însoţit de alţi zei (Cybele, Dionysos, Hermes) mai cuprinde ca elemente de peisaj un pom cu un şarpe încolăcit şi un altar. Amintim că în regiunile Daciei dunărene şi Dalmaţiei au fost descoperite un număr mare de reliefuri sculptate, fără inscripţii votive, aparţinând geto-dacilor, numite de arheologi Cavaleri Zamolxieni, Danubieni sau Traci. 
               După două milenii, Sângiorzul din calendarul popular păstrează încă amintirea unui zeu precreştin al vegetaţiei, protector al cailor, vitelor cu lapte şi holdelor semănate, identificat pe criterii etnologice cu Cavalerul Zamolxian. Sfântul creştin Marele Mucenic Gheorghe - numit de ţărani Sângiorz în Ardeal şi Banat, Sfântul Gheorghe în Moldova, Muntenia şi Oltenia - şi Sâmedru (26 octombrie) împart anul în două anotimpuri pastorale: vara între Sângiorz şi Sâmedru; iarna între Sâmedru şi Sângiorz. Cei doi sfinţi poartă la brâu cheile anului, cu care Sângiorz închide iarna şi deschide vara la 23 aprilie, iar Sâmedru închide vara şi deschide iarna la 26 octombrie. Un sfânt înfrunzeşte codrul, celălalt îl desfrunzeşte. Sângiorz se înrudeşte însă nu numai cu Sâmedru, ci şi cu alte divinități cabaline purtate de cai în spate sau în care cerești. Din informaţiile etnografice rezultă că, la intrarea şi ieşirea din ciclul sărbătorilor pascale, apar două herghelii divine: Caii lui Sântoader şi Căluşarii lui Căluş. Prima herghelie, condusă de Sântoader, purifică spaţiul în prima săptămână din postul Paştelui, iar a doua, condusă de zeul Căluş, numit în unele cete Mut, Tată de Căluş, Zău alunga Ielele (Rusaliile) şi relele aduse de acestea în ultima săptămână din ciclul pascal.

                Fiecare zi din săptămâna Caii lui Sântoader, care începe în marţea din prima săptămână după Lăsatul Secului de Paşte, poartă numele unui cal: Marţea Sântoaderului, Joia Iepelor ş.a.m.d.. Cel mai periculos dintre aceştia era conducătorul lor, Sântoaderul cel Mare sau Sântoaderul cel Şchiop, celebrat în Vinerea Sântoadelui. Reţinem că Ursitoarea Şchioapă din ceata Ursitoarelor de la naşterea copilului, Filipul cel Şchiop din haita lupului şi Sântoaderul Şchiop din herghelia divină sunt unele dintre cele mai temute reprezentări mitice ale panteonului românesc. Sântoaderii erau feciori voinici îmbrăcaţi în costume de sărbătoare, care puteau fi deosebiţi de ceilalţi flăcăi din sat după copitele din opinci şi cozile de cal ascunse în cioareci. În săptămâna care le poartă numele, Caii lui Sântoader, aceştia intrau prin casele unde se ţineau şezătorile, luau fetele la joc, apoi zburau cu ele în înaltul cerului, de unde le aruncau pe pământ. De frica Cailor lui Sântoader nici o fată nu mai părăsea casa după Lăsatul Secului de Paşte pentru a merge în sat la şezătoare. Credinţa aceasta, care punea capăt şezătorilor şi petrecerilor nocturne din timpul iernii, răspundea unei necesităţi practice: începeau muncile agricole, iar tinerii trebuiau să se odihnească în nopţile anului care devin din ce în ce mai scurte.
              La ieşirea din ciclul sărbătorilor pascale apare o altă ceată cabalină, Căluşarii, care luptă împotriva forţei năprasnice a Rusaliilor (Ielelor), grupate şi acestea în cete. Căluşul şi Sântoaderul cel Mare cu hergheliile erau probabil celebraţi, înainte de apariţia creştinismului, la echinocţiul de primăvară. Incompatibili cu Paştele, sărbătoarea centrală a calendarului festiv creştin, fixată în raport de echinocţiul de primăvară şi faza lunară, cele două cete cabaline au fost împinse la ieşirea din ciclul pascal, pe locul unde le identificăm şi astăzi. De un cu totul alt statut s-a bucurat, la fixarea sărbătorilor în calendarul creştin, Cavalerul Zamolxian, ale cărui trăsături i-au fost asimilate de Sfântul creştin Gheorghe.
Întregul ciclu de sărbători populare de la sfârşitul lunii aprilie şi începutul lunii mai (Mânecătoarea, Sângiorzul Vacilor, Sângiorzul, Armindenul) este dedicat acestei străvechi divinităţi vegetale geto-dace, substituită adesea în ceremoniile de Sângiorz din Ardeal de o mască vegetală numită Goţoi, Gheorghe, Păpălugă, Bloj, Mujug, Muroi, Bou Ferecat. Dintre actele rituale şi practicile magice săvârşite în această perioadă a anului pot fi amintite: sacrificiul simbolic al divinităţii în ipostază vegetală (tăierea unei ramuri verzi numită şi Arminden, Sânjor, Pomul de Mai, Maial, Prepeleac, pusă la intrările în sat, casă, stână etc.) sau în ipostază animală (tăierea mielului sau iedului); urme ale beţiei rituale (obiceiul ca oamenii să bea în această perioadă vin roşu amestecat cu pelin, pentru schimbarea sângelui şi alungarea ciumei); aprinderea focului viu prin frecarea a două lemne; purificarea animalelor şi oamenilor cu fum şi foc; stropitul şi udatul corpului cu roua plantelor; sorcovitul animalelor şi oamenilor cu urzică, pelin sau leuştean.
               Dar obiceiurile şi practicile magice legate direct sau indirect de Sângiorz sunt însoţite de importante activităţi economice şi organizatorice: alesul oilor şi formarea turmelor pentru vărat; angajarea ciobanilor şi văcarilor; măsurişul laptelui; repararea stânelor, oboarelor şi ţarcurilor de vite; însemnatul mieilor şi oilor; ruptul mieilor de la oi (înţărcatul); semănatul ritual al busuiocului de dragoste şi a unor plante de cultură (meiul, porumbul); prepararea unsorii, medicament obţinut din plante şi grăsimi animale pentru vindecarea unor boli ale animalelor; previziuni meteorologice şi astronomice.